Explicație 1: „s-o”= cratima marchează rostirea într-o singură silabă a două părți de vorbire diferite: conjuncția „s-(să)” + pronumele „o”; de asemenea, marchează eludarea vocalei „ă” (s-o=să o)
Exemple:
- Mergem s-o anunțăm pe bunica de plecarea noastră.
- Am vrut s-o sunăm aseară, dar era deja prea târziu.
- Nu am s-o mai văd niciodată.
- A venit s-o cunoască pe noua mea prietenă.
- Mi-a împrumutat cartea ca s-o citească în weekend.
Explicație 2: „s-o” = cratima marchează rostirea într-o singură silabă a două părți de vorbire diferite: pronumele reflexiv „s-” (pe sine, se, s-) + auxiliarul „o” care formează perfectul prezumtiv în limba română la persoana a III-a singular (viitorul lui „a fi” + participiul verbului de conjugat: voi fi, vei fi, va fi, vom fi, veți fi, vor fi sau oi fi, ăi fi, o fi, om fi, ăți fi, or fi ).
- S-o fi dus să se întâlnească cu prietenii lui.
- Nu știu dacă s-o fi certat sau nu, dar cert e că nu ma vrea să-l vadă.
- S-o fi găsit cineva care s-o ajute.
- S-o fi speriat din cauza glumelor voastre.
- Trebuia să ajungă până acum la noi, poate s-o fi rătăcit.