Explicația ortogramelor „v-a” și „va”

1. Se scrie v-a deoarece cratima marchează rostirea într-o singură silabă a două părți de vorbire diferite: ”v” – pronume personal, forma neaccentuată, pers. a II-a, pl., ”a” – verb auxiliar, pers. a III-a, sg. El v-a spus că trebuie să mergeți în vizită la bunici, dar nu l-ați ascultat. 2. Se scrie va atunci… Continuă lectura Explicația ortogramelor „v-a” și „va”

Explicația ortogramelor „a-i” și „ai”

1. Se scrie a-i întrucât cratima marchează rostirea într-o singură silabă a două părți de vorbire diferite: ”a” – formă auxiliară care ajută la formarea infinitivului  (a merge), a  și ”-i” – pronume personal, forma neaccentuată, persoana a III-a, sg. (lui/îi/-i). 1. L-am chemat pentru a-i spune ce trebuie să pregătim pentru excursie. 2. Se… Continuă lectura Explicația ortogramelor „a-i” și „ai”

Explicația ortogramelor „ne-a” și „nea”

1. Se scrie ne-a întrucât cratima marchează rostirea într-o singură silabă a două părți de vorbire diferite : ”ne” – pronume personal, forma neaccentuată, pers. I, pl. și ”a” – verb auxiliar, pers. a III-a, sg. Mirela ne-a scris o telegrană săptămâna trecută. 2. Se scrie nea atunci când este substantiv (sinonim cu zăpadă, omăt).… Continuă lectura Explicația ortogramelor „ne-a” și „nea”

Scrierea verbului „a avea” cu negație

În limba română, verbul ”a avea” care are negație se poate scrie cu sau fără cratimă (n-am – nu am). În tabelul de mai jos sunt prezentate verbele cu negație, scrise cu cratimă (doar ea ne dă bătăi de cap :p), la timpurile prezent și perfect-compus și la modul condițional-optativ (timpul prezent și trecut) pronume… Continuă lectura Scrierea verbului „a avea” cu negație

Explicația ortogramelor ”n-ai” și ”nai”

1. Se scrie n-ai deoarece cratima marchează rostirea într-o singură silabă a două părți de vorbire diferite : ”n-” (negație) și ”ai” prezentul verbului a avea, peroana a II-a, singular/verb auxiliar care ajută la formarea perfetului-compus și a condiționalului-optativ, persoana a II-a singular; de asemenea, în acest caz, cratima marchează și elidarea (lipsa) vocalei ”u”… Continuă lectura Explicația ortogramelor ”n-ai” și ”nai”

Propoziții cu ortogramele ”ne-a” și ”nea”

1. Aseară m-am întâlnit cu Gina și mi-a spus că ne–a văzut sâmbătă la teatru, dar nu a avut cum să vorbească cu noi. 2. Ceea ce ne-a spus Iulian rămâne secretul nostru. 3. Doamna învățătoare ne-a urat succes în noul an școlar. 4. Îmi place iarna când este multă nea pe jos și mă… Continuă lectura Propoziții cu ortogramele ”ne-a” și ”nea”

Explicații pentru ortogramele ”m-ai” și ”mai”

1. Se scrie m-ai deoarece cratima marchează rostirea într-o singură silabă a două părți de vorbire diferite: m – pronume personal, formă neaccentuată, persoana I, singular și ai – verb auxiliar, ajută la formarea perfectului-compus, persoana a II-a, singular. Ți-am adus cartea după care m-ai trimis. 2. Se scrie maI atunci când este substantiv (luna mai) sau… Continuă lectura Explicații pentru ortogramele ”m-ai” și ”mai”

Propoziții cu ortogramele ”ce-a” și ”cea”

1. Ce-a spus referitor la proiectul tău? I s-a părut interesant? 2. Am văzut ce-a pictat. I-a ieșit un tablou foarte frumos. 3. De ce-a plecat așa devreme? 4. Tu ești cea mai bună prietenă a mea. 5. Astăzi este cea mai frumoasă zi, doar e aniversarea mea. 6. Tu ești cea pe care am… Continuă lectura Propoziții cu ortogramele ”ce-a” și ”cea”

Propoziții cu ortogramele ”v-ar” și ”var”

1. Dacă v-ar vedea cum vă comportați, s-ar supăra foarte tare pe voi. 2. Ce credeți că v-ar putea cădea la examen? 3. Mihai v-ar fi dus la o plimbare, dar afară plouă torențial. 4. V-ar plăcea să fac un tort cu ciocolată și fructe? 5. V-ar prinde bine o ceașcă de ceai fierbinte. E… Continuă lectura Propoziții cu ortogramele ”v-ar” și ”var”

Explicația ortogramelor ”v-ar” și ”var”

1. Se scrie v-ar deoarece cratima marchează rostirea într-o singură silabă a două părți de vorbire diferite: v – pronume personal, ar – verb auxiliar care ajută la formarea modului condițional-optativ. (El/Ei) V-ar ajuta dacă ar putea. 2. Se scrie var atunci când este substantiv. VAR1 s. n. Oxid de calciu obținut prin calcinarea rocilor calcaroase (și prin hidratarea lor),… Continuă lectura Explicația ortogramelor ”v-ar” și ”var”

Explicația ortogramelor ”ce-l” și ”cel”

1. Se scrie ce-l întrucât cratima marchează rostirea într-o singură silabă a două părți de vorbire diferite: ce – pronume relativ sau interogativ, -l – pronume personal persoana a III-a, singular. De ce-l tot cerți? – ”ce” este pronume interogativ Nu tot ce-l deranjează pe el mă deranjează și pe mine. – ”ce” este pronume demonstrativ… Continuă lectura Explicația ortogramelor ”ce-l” și ”cel”

Explicația ortogramelor ”ce-a” și ”cea”

1. Se scrie ce-a întrucât cratima marchează rostirea într-o singură silabă a două părți de vorbire diferite: ce – pronume relativ, iar a – verb auxiliar (ajută la formarea timpului perfect-compus); ce poate fi și pronume interogativ. Ce-a spus atunci când te-a văzut? – ”ce” este pronume interogativ Am fost surprinsă de ce-a făcut. – ”ce”… Continuă lectura Explicația ortogramelor ”ce-a” și ”cea”

Propoziţii cu ortograma „ai” şi „a-i”

A făcut totul pentru a-i fi mai bine fiului ei. A-i trece cu vederea toate greşelile nu este bine. A-i face bine nu înseamna a-i crea un rost în viaţă. Tot ceea ce ai făcut până acum a fost în zadar. Ai muncit mult şi vei fi recompensat. Ai dat tot ce se putea da.

Propoziţii cu ortograma „iau” şi „i-au”

Trebuie să merg să iau pachetul de la poştă. Iau bătaie mereu la acest joc. Nu mă iau cu cei de seama mea. I-au dat banii cu o lună întârziere. Nu i-au mai găsit după ce i-au dat de înţeles că nu va mai lucra mult timp. I-au făcut zile negre, apoi i-au reproşat că… Continuă lectura Propoziţii cu ortograma „iau” şi „i-au”

Propoziţii cu ortograma „ce-l” şi „cel”

El a fost cel care a vorbit despre instrucţie. Cel ce nu munceşte, nu are. A fost învins de cel pe care l-a învăţat. Tot ce-l interesează sunt banii. Problema ce-l viza a fost amânată. E nemulţumit de textul ce-l scrie zilnic.

Când scriem „proprii” și când scriem „propriii”?

Cuvântul „propriu” are forma de plural „proprii”, iar forma articulată a pluralului este „propriii”. În momentul în care scriem  „Copiii proprii i-au spus verde-n-față ce credeau despre el.” – substantivul cu rol de subiect  „copiii” este articulat, iar adjectivul cu rol de atribut „proprii” rămâne la forma simplă de plural. Dar „Propriii copii i-au spus… Continuă lectura Când scriem „proprii” și când scriem „propriii”?

„Cuviincios” sau „cuvincios”?

„Cuviincios”, iar nu „cuvincios”. Cuvântul provine de la substantivul „cuviință”. CUVIÍNȚĂ, cuviințe, s. f. Regulă de bună conduită, atitudine sau purtare cuviincioasă; politețe, decență. ◊ Loc. adv. După cuviință = așa cum trebuie. ◊ Expr. A găsi (sau a crede, a socoti) de cuviință = a găsi, a crede etc. că e bine, potrivit. Cele de cuviință = cele trebuincioase, cele ce se cuvin. [Pr.: -vi-in-] – Lat. convenientia.  (Sursa: http://dexonline.ro/definitie/cuviin%C8%9B%C4%83)

Explicația ortogramele ”s-ar” și ”sar”

Se scrie s-ar ( vezi explicația de la ortograma s-a): S-ar uita la un film, dar nu știe la care. ”s” pronume reflexiv, persoana a III-a singular și plural (are aceeași formă); ”ar” este verbul auxiliar, persoana a III-a singular și plural (are aceeași formă) care ajută la formarea modului condițional-optativ. Se scrie sar este… Continuă lectura Explicația ortogramele ”s-ar” și ”sar”

Explicația ortogramelor „mi-au” și „miau”

Se scrie mi-au ( vezi explicația de la ortograma s-a): Mi-au dat un cadou foarte frumos. „Mi” este pronumele personal, persoana I, singular (mie/îmi, mi), iar „au” verb auxiliar , persoana III, plural, care ajută la formarea timpului perfect-compus. Se scrie miau atunci când este o onomatopee ( cuvânt care imită un sunet din natura,… Continuă lectura Explicația ortogramelor „mi-au” și „miau”

Explicația ortogramelor „ne-am” și „neam”

Se scrie ne-am după aceeași regulă (vezi explicația de la ortograma s-a): Ne-am întâlnit aseară în parc. –          De această dată pronumele personal  „ne” este la persoana I, plural (noi/ne/n), iar verbul auxiliar „am” (persoana I, plural – are aceeași formă și la singular) ajută la formarea timpului perfect-compus ( eu am fost, tu ai… Continuă lectura Explicația ortogramelor „ne-am” și „neam”

Propoziții cu ortogramele „s-ar” și „sar”

S-ar supăra dacă ai pleca fără să o anunți. Am mâncat multe dulciuri. S-ar putea să mă simt rău din cauza asta. Crezi că s-ar mulțumi doar cu locul doi la concurs? Pisoii sar prin toată curtea. Îmi place să sar coarda când merg la iarbă verde. Nu vreau să sar peste aceste capitole. Sunt… Continuă lectura Propoziții cu ortogramele „s-ar” și „sar”

Propoziții cu ortogramele „mi-au” și „miau”

Ori de câte ori am fost la ei, mi-au dat prăjituri. Bunicii mi-au spus o poveste foarte frumoasă înainte de culcare. Ce mult mi-au plăcut cornulețele cu gem! Se tot auzea „miau, miau”, iar când am ieșit, o pisică stătea pe preșul din fața ușii.

Propoziții cu ortogramele „ne-am” și „neam”

Ne-am certat puțin, dar acum totul este bine. Ne-am împăcat. Ne-am regăsit perechile de mănuși pierdute. Ne-am mai întâlnit până acum? Îmi pari cunoscut/ă. Aseară a venit în vizită un neam din partea tatălui meu. Neam de neamul meu nu a mai pomenit așa o grozăvie. Unchiul Marin este neam de gradul I cu noi?

Propoziții cu ortogramele „i-ar” și „iar”

I-ar duce să vadă noul magazin deschis, dar nu are timp. Ce i-ar spune dacă l-ar vedea acum? Băiețelul i-ar dărui niște flori frumoase mamei. Iar cântă cucul în pădure. Am fost cu bicicleta în pădure, iar fratele meu a rămas acasa. Vrei să ne întâlnim iar? Încă mai am nevoie de ajutorul tău.

Propoziții cu ortogramele „i-a” și „ia”

Ia, vreau și eu să văd ce cadou ai cumpărat. (interjectie) Ia te rog un kilogram de zahăr, când te întorci acasă. (verbul a lua, persoana a doua) I-a spus de două ori să arunce hârtiile și tot acolo sunt. Sosirea primăverii i-a însuflețit pe toți. El nu ia nimic  fără să întrebe. Câinele i-a… Continuă lectura Propoziții cu ortogramele „i-a” și „ia”

Propoziții cu ortogramele ”să-i” și ”săi”

Să-i văd acum dacă mai au ce comenta. Am făcut totul așa cum mi-au cerut. Colegii săi nu prea îl văd cu ochi buni. L-am sunat să-i spun că ne întâlnim în parc. Ai vrea să-i spui că nu m-am supărat pe ea? Nu am reușit încă să vorbim. Părinții săi sunt cam stricți când… Continuă lectura Propoziții cu ortogramele ”să-i” și ”săi”