Propoziţii cu ortograma „c-aş” şi „caş”

1. S-au supărat pe mine pentru că le-am zis c-aş face un articol despre şcoală. 2. Ar fi bine dacă am merge, c-aş putea să-mi fac o opinie despre acele locuri. 3. C-aş face sau n-aş face este problema mea. 4. Caşul este un aliment din categoria lactate – brânzeturi. 5. De la piaţa s-au… Continuă lectura Propoziţii cu ortograma „c-aş” şi „caş”

Propoziții cu „ție”/„mie” și „ți-e”/„mi-e”

1. Acest cadou ți l-am adus ție. 2. Ție îți place să joci cărți? 3. Știu că ție îți pot destăinui orice secret. 4. Ia-ți o haină mai groasă pe tine, dacă ți-e frig. 5. Nu ți-e rușine pentru ceea ce ai făcut? 6. Știu că ție ți-e frică de șerpi, de aceea nu prea… Continuă lectura Propoziții cu „ție”/„mie” și „ți-e”/„mi-e”

Pleonasme des uzate (1)

1. „A intra înăuntru” – „a intra” înseamnă deja a pătrunde în interiorul unui spațiu, a trece de afară înăuntru. 2. „A coborî jos” – puteți coborî și sus? 3. „A urca sus” – puteți urca și jos? 4. „Circa vreo/vreun” –  „circa” este cuvânt de proveniență latină care are înțeles de „aproximativ/cam/vreo/vreun”. 5. „Drept… Continuă lectura Pleonasme des uzate (1)

„Veți” sau „ve-ți”

Ori de câte ori intru pe internet, mi se întâmplă, cel puțin pe una dintre paginile pe care le accesez, să găsesc în articole sau în comentarii cratimile puse oriunde, numai acolo unde trebuie nu. Dragilor, verbele care se termină în „ți” NU CONȚIN CRATIMĂ. Sunt verbele de la persoana a II-a, plural, la modul… Continuă lectura „Veți” sau „ve-ți”

Propoziții cu „mii” și „mi-i”

1. Aseară la concert au fost mii de oameni veniți să asculte muzica celebrului artist. 2. A câștigat la tragerea la sorți vreo două mii de lei. 3.  Acest mare poet a scris sute, poate mii de poezii. 4. Ia acești bani și când poți mi-i dai înapoi. 5. Ce frumoși sunt acești cercei. Nu… Continuă lectura Propoziții cu „mii” și „mi-i”

„Care” și „pe care”

„Care” și „pe care” Vă voi oferi câteva exemple, în speranța că vă vor ajuta să vă dați seama când să folosiți corect „care” și „pe care”. „Care” „Pe care” Cartea care stă pe masă este a Ioanei. Mașina care este parcată în fața blocului este a amicei mele. Floarea care îmi place cel mai… Continuă lectura „Care” și „pe care”

„Drept pentru care” sau „drept care”?

     Drept care și nu drept pentru care: drept care are înțelesul de ”pentru ”. Prin urmare, alăturarea drept pentru care este pleonastică. Sinonimul expresiei este „prin urmare”. Exemple: Nu am învățat pentru astăzi, drept care am luat o notă foarte mică.             Dar, dacă folosiți cuvântul „drept” în… Continuă lectura „Drept pentru care” sau „drept care”?

Propoziții cu „nu mai” și „numai”

1. Vă rog să nu mai sunați la acest număr de telefon, pentru că nu eu sunt persoana pe care o căutați. 2. Irina mi-a spus că nu mai vrea să meargă cu noi în parc. 4. Am numai cinci lei și nu-mi ajung ca să-mi cumpăr cartea de care am nevoie. 5. Așteaptă-mă numai… Continuă lectura Propoziții cu „nu mai” și „numai”

Propoziții cu ortogramele „într-o”, „într-un”

1. Într-o zi voi merge să vizitez muzeul Luvru din Franța. 2. Am așezat toate paharele într-un dulap. 3. Am citit într-o revistă un articol despre cele mai frumoase locuri pe care le poți vizita în Roamânia. 4. Te-am sunat să-mi cer scuze că nu ajung la timp. Voi fi acolo într-un ceas, nu pot… Continuă lectura Propoziții cu ortogramele „într-o”, „într-un”

Propoziții cu ortogramele „care” și „c-are”

1. Am citit cu plăcere cartea pe care mi-ai dat-o. 2. Cel care ne-a salutat este Mihai. 3. Am fost la cinema să văd filmul care a primit Oscarul anul trecut. 4. Mi-a spus c-are ( că are) ea un reportofon și mi-l va împrumuta. 5. Am fost să fac cumpărături de la acel magazin pentru… Continuă lectura Propoziții cu ortogramele „care” și „c-are”

Propoziții cu ortogramele „a-ți” și „ați”

1. Am venit pentru a–ți (cui? – ție/îți/-ți) propune să colaborăm împreună la acest proiect. 2. Trebuie să aduci toate dovezile necesare pentru a–ți (cui? – ție/îți/-ți) demonstra nevinovăția. 3. Noi v-am redecorat camera când ați fost voi în excursie. 4. Sper că ați mâncat fructele pe care vi le-am pus în pachețel.

Propoziții cu „de cât” și „decât”

1. De cât timp m-am apucat de scris și tot nu am terminat. Încă mai am destul de multe pagini de umplut. 2. Nu mi-a spus nimeni de cât material este nevoie pentru modelul ăsta de rochie. Am cumpărat din ochi. 3. Decât să te uiți la televizor, mai bine să citești o carte. 4.… Continuă lectura Propoziții cu „de cât” și „decât”

Propoziții cu ortogramele „c-ai” și „cai”

1. Ai plecat pentru c-ai vrut, nu pentru că te-a obligat cineva. 2. Mi-ai spus c-ai vrea să te înscrii la o școală de arte. Ce ți-ar plăcea să studiezi acolo? 3. Pentru c-ai fost foarte cuminte, ai voie să ieși în oraș. 4. Irinei i-ar plăcea să aibă doi cai: unul alb și unul… Continuă lectura Propoziții cu ortogramele „c-ai” și „cai”

Înnebuni sau înebuni? Înot sau Înnot?

Verbele/cuvintele care s-au format din sufixul „în” și un radical care începe cu litera „n” se scrie întotdeauna cu doi de „n”. ! Fiți atenți la cuvintele precum „înot”, „a înota” – acestea se scriu cu un singur „n” întrucât nu sunt formate prin prefixare, ci sunt cuvinte moștenite din limba latina (lat. „innotare”, în… Continuă lectura Înnebuni sau înebuni? Înot sau Înnot?

Englezi sau engleji? Mânzi sau mânji?

În limba română există o serie de cuvinte care fac parte din fondul vechi al limbii. Un exemplu în acest caz este și cuvântul „mânz”, care la plural se scrie și se pronunță „mânji” și nu „mânzi”. Același lucru se petrece și în cazul cuvântului: „breaz” – „breji”. În schimb, denumirile de naționalități și restul cuvintelor… Continuă lectura Englezi sau engleji? Mânzi sau mânji?

Propozitii cu „al” și „a-l”

1. Cadoul nu este al tău, ci al Mariei. 2. Cățelul este al vecinului care stă lângă bunicul meu. 3. Al cui este acest carnețel? L-am găsit pe jos, lângă catedră. 4. Pentru a–l (pe el/îl/-l) determina să facă ceea ce vrei, trebuie să-i vorbești frumos. 5. Am fost în vizită la mătușa mea pentru a–l (pe… Continuă lectura Propozitii cu „al” și „a-l”

Excroc sau escroc?

Varianta correctă este escroc. Probabil cei care au tendința de a folosi varianta greșită, excroc, o fac din cauza literelor „s” și „c”, care sunt alăturate. Cuvântul în cauză se pronunță cu „sc”  și nu cu „cs” – sunet care în limba română se scrie folosind litera „x”.

Voiam sau vroiam?

Răspunsul correct este: voiam. În limba română există două verbe: „a voi” și „a vrea”. Acestea se conjugă în felul următor: Verbul „a voi” Verbul „a vrea” Pronu-me Indicativ, prezent Indicativ, imperfect Indicativ, prezent Indicativ, imperfect Eu voiesc voiam vreau vream Tu voiești voiai vrei vreai El/ea voiește voia vrea vrea Noi voim voiam vrem… Continuă lectura Voiam sau vroiam?

Propoziţii cu ortogramele „ca” şi „c-a”

Iarna nu-i ca vara. A făcut ca articolele din ziar să capete o nouă structură. N-am văzut artă mai fină ca cea a lui Piccasso. A zis c-a adus tot, iar eu l-am crezut. Nu le-a zis c-a făcut singur tot proiectul. Părinţii spun c-a scris, profesorii spun că nu.

Propoziţii cu ortogramele „cam” şi „c-am”

Evenimentul a fost cam neplăcut pentru invitaţi. -Ai fost cam dur cu ei când ai început să le critici activitatea. Este cam greu să-ţi revii dacă pici examenul de bacalaureat. Am zis c-am făcut tot ce am putut pentru a ieşi din criză. C-am zis nu-i nimic, că n-am făcut e problema. El zice c-am… Continuă lectura Propoziţii cu ortogramele „cam” şi „c-am”

„A așeza”, „a înșela” și „a lăsa”: trei verbe care ne dau mici bătăi de cap

De multe ori, explicațiile nu ne ajută să înțelegem exact de ce anumite cuvinte se scriu într-un fel și nu cum am fi crezut noi. Important este să ținem minte că anumite verbe se scriu corect așa cum vă voi arăta mai jos. Și nu altfel. 1. Verbul ”a așeza” eu așez                                     noi așezăm tu… Continuă lectura „A așeza”, „a înșela” și „a lăsa”: trei verbe care ne dau mici bătăi de cap

Propoziții cu ortogramele „v-a” și „va”

1. Eu cred ca el v-a spus adevarul. 2. Mihai v-a trimis o scrisoare care ar fi trebuit deja să ajungă. 3. Ce cadou frumos v-a făcut de Crăciun? 4. Geta va scrie o carte pentru copii. 5. Ionică va veni în vizită pe la noi, în acest weekend. 6. Cățelul va dărâma vaza cu… Continuă lectura Propoziții cu ortogramele „v-a” și „va”

Substantive în vocativ și verbe la imperativ

Substantiv feminin, cazul V Substantiv masculin, cazul V Frumoaso! Frumosule! Urâto! Urâtule! Deșteapto! Deșteptule! Proasto! Prostule! Iubito! Iubitule! Sufletisto! Sufletistule! Simpatico! Simpaticule! Antipatico! Antipaticule! Gingașo! Gingașule! Scumpo! Scumpule! Verb (imperativ) + pronume personal, a III-a, sg., feminin Verb (imperativ) + pronume personal, a III-a, sg., masculin du-o du-l cumpăr-o cumpără-l iart-o iartă-l adu-o adu-l cheam-o… Continuă lectura Substantive în vocativ și verbe la imperativ

„Frumoaso” sau „frumoas-o”? „Citește-o” sau „Citeșteo”?

Se întâmplă să vedem scris în loc de „frumoaso”, varianta „frumoas-o”. Care dintre ele este corectă? Ei bine, explicația este urmatoarea: „Frumoaso” este un substantiv în cazul vocativ, prin urmare se scrie legat. Dacă se întâmplă să aveți dubii, gândiți-vă cum l-ați scrie pe „frumosule”. Este același lucru, doar genul diferă. Pe de altă parte,… Continuă lectura „Frumoaso” sau „frumoas-o”? „Citește-o” sau „Citeșteo”?

„Mă-sa” sau „măsa”? „Frate-miu” sau „fratemiu”?

Substantiv Pronume Forma substantiv + pronume mamă mea, ta, sa (a lui/a ei) maică-mea, maică-ta/mă-ta, mă-sa/maică-sa tată miu, tu, su (a lui/a ei) taică-miu, taică-tu/tac-tu, taică-su/tat-su frate miu,tu, su (a lui/a ei) frate-miu, frate-tu/fra-tu, frate-su/fra-su soră mea, ta, sa (a lui/a ei) sor-mea, sor-ta, sor-sa bunică mea, ta, sa (a lui/a ei) Bunică-mea, bunică-ta, bunică-sa… Continuă lectura „Mă-sa” sau „măsa”? „Frate-miu” sau „fratemiu”?